Un baietel il necajea adesea pe tatal sau. Iar tatal, ca sa-l cuminteasca, a facut cu el urmatorul angajament: de cate ori baietelul va gresi, va bate un cui in usa, si de cate ori se va cai sau va face o fapta buna, va scoate cate un cui. Cu vremea, baiatul a observat ca usa era toata plina numai cu cuie: “Vai da pacatos mai sunt!” si-a zis el. Si a inceput a se corecta, pana ce toate cuiele au fost scoase. Atunci tatal s-a dus in oras si i-a cumparat haine, jucarii, bomboane si prajituri. Apoi a venit acasa ca sa-l rasplateasca, pentru ca acum era un baietel cuminte. Dar spre mirarea sa, el a gasit pe copil plangand amarnic; cand l-a intrebat de ce plange, copilul a raspuns: “Plang, taticule, pentru ca au ramas gaurile!” Deci urmele pacatului raman, chiar daca din cugetele noastre pacatele sunt sterse (Evrei 9:14); ele isi lasa amprenta pe lumea ce ne inconjoara.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu